Vineri l-am inmormantat pe socrul meu, colonelul. Inmormantarile ortodoxe sunt de 2 ori mai complicate decat cele catolice, iar cele de la tara de 4 ori mai hidoase de cat cele de la oras.
Sambata am avut alta inmormantare. L-am ingropat pe Hamlet. Catelul meu perfect.
Mi l-au otravit in ziua inmormantarii, cand putea intra orice in curte. L-au ucis ca sa-mi sparga casa, sa fure, caci dupa ce nu mai era socrul meu...doar Hamlet le mai statea in cale. Hamlet avea curtea lui, casa lui si doar atunci puteau ajunge la el.
Era cel mai frumos, vesel, hiperkinetic si zalud catel din lume. M avea un joc cu el : "catel prost, catel destept". Hamlet era aproape intotdeauna catelul destept.
Nu a fost niciodata, nici macar o data, bolnav.
Hamlet era puiul lui Henric, din familia regizorului Ieremia. Se nascuse in preajma premierei lui VIF.
Sa nu fii suparata. M-am intalnit cu Ham Hamlet. Mi-a hamait sa nu fiti suparati.Era grabit la nu stiu ce concurs de ros oase. Era vesel, serios, nu te mint, asa mi s-a parut. :)
RăspundețiȘtergereOf, spiridus, de cite ori adorm il aud latrand. Si knd nu adorm, il aud. Mi-i dor de zalud. O fi castigat concursul? Ca e tare talentat. Mi-i jale tare.
RăspundețiȘtergere